Sunday, December 27, 2009

Adun, nu inlocuiesc.




Daca as putea compara viata cu un dulap ce are nenumarate sertare, as spune ca in dulapul meu sunt destul de multe sertare pline cu prieteni. Cu fiecare etapa parcursa din viata, cu fiecare om cunoscut, cu fiecare alegere facuta, am am invatat sa cern oamenii care vreau sa-mi ramana aproape. Pot face o distingere clara intre cei care merita sau nu. Pot intui din primele secunde impreuna, cu ce fel de om am de a face.
Da. Am prieteni. Dar am si cunostinte. Insa prietenii imi raman prieteni. Si cu fiecare prieten nou intrat in viata mea, maresc spatiul din sertare... iar cand nu mai este loc, incep sa umplu un altul. Pentru ca eu nu inlocuiesc prieteni, ci ii adun. Da. Adun prieteni.
Una din cele mai mari prostii pe care le-ai putea face in viata este ca dupa inlaturarea unei persoane, sa incerci s-o inlocuiesti cu o alta. Toti oamenii sunt unici si speciali in felul lor... indiferent care este acela. Dar niciodata nu vei putea inlocui o persoana. O data ce ai cunoscut un om, in viata ta s-a mai creat un drum, care poate duce oriunde. Chiar daca in mijlocul drumului apare o bariera, nu inseamna ca nu o poti sari, ca nu te poti strecura pe dedesubt, sau chiar sa o ocolesti pe langa. Drumurile se inchid doar daca vrem noi asta, dar nu dispar, raman acolo. Chiar daca timpul trece, si praful se depune.
Daca iti spun ca "te iubesc", fii convins ca asa este. Nu o spun doar ca sa poti auzi tu aceste cuvinte de la mine... sa-ti satisfac o posibila curiozitate. Sunt mult prea mici sansele sa o spun din politete... dar sper ca daca vei auzi cuvintele astea din gura mea, sa-ti dai seama daca este adevarat sau o simpla politete.
Tu, oricine ai fi, sa stii ca ai locul tau special in sertar, indiferent de ce a fost, este sau va fi, si fii convins ca nimeni nu-ti va lua locul. Lucrurile, faptele si oamenii se iarta, dar nu se uita.

Thursday, December 24, 2009

Craciun fericit!




... iubeste… zambeste… exprima-te… relaxeaza-te… ajuta un batran… accepta un compliment… asculta-ti prietenii… reia un proiect abandonat… fi intelegator cu tine si cu altii… uita-te la un album cu fotografii… picteaza un tablou… asculta tacerea… aminteste-ti intotdeauna ca nu esti singur… spune-le celor dragi cat de mult ii iubesti… imagineaza-ti ca astazi nu ai nici o grija… joaca-te cu un copil… citeste o carte buna… alege-ti o stea pe cer… fii copil inca o data… da-ti voie sa mai gresesti… lasa-I pe altii sa te ajute… renunta la ce nu-ti place… indeplineste-ti promisiunile… inchide ochii si imagineaza-te in cel mai fericit loc de pe Pamant pentru tine impreuna cu cele mai dragi persoane tie… priveste atent o floare… cumpara-ti ceva ce iti doresti de mult… spera ca ceea ce-ti doresti se va indeplini… ajuta-i pe altii… respira profund… fa-ti un cadou… iubeste.


P.S.: La multi ani, Cocos mic! Te iubesc! >:D< :*

Friday, December 11, 2009

Iarta-ma!






Pentru voi toti


Azi trag linie la tot ce a fost pana acum. Punand in balanta pierderile si castigurile, pot spune ca am avut castiguri mari si multe, dar si pierderi pe masura.
Am sa inchid ochii la tot ce a fost rau. Si am sa spun ca regret tot ce s-a sfarsit intr-un mod mai putin placut. Imi pare rau. Iert, si am sa incerc sa uit, iar la randul meu iti spun "Iarta-ma!".












P.S.: OIP TT! :(

Wednesday, December 9, 2009

Egoism.


Suntem egoisti. Nu ne pasa decat de noi. Si nu asta este deranjant pana la urma, caci societatea in care traim ne face asa. Dar am ajuns sa fim egoisti fata de cei de care in mod teoretic ne pasa. Suntem egoisti cu cei care, reprezinta ceva pentru noi. Si uitam sa fim buni. Uitam sa facem diferenta intre cei neimportanti si cei care conteaza cu adevarat, gandindu-ne doar la noi si la binele nostru.

Saturday, December 5, 2009

Adevarul.


Mi-as dori sa nu fie atat de complicat.

Mi-as dori sa imi pot da seama ce se intampla si ce anume simt, fara sa fac vreo greseala.
Iar daca mi-as da seama, mi-ar placea sa-ti impartasesc sentimentele. Cat si sa iau o decizie corecta, care sa nu afecteze pe nimeni.

Sunday, October 18, 2009

Cuplu de Ana Blandiana




Unii te văd numai pe tine,
Alţii mă văd numai pe mine,
Ne suprapunem atât de perfect
Încât nimeni nu ne poate zări deodată
Şi nimeni nu îndrăzneşte să locuiască pe muchia
De unde putem fi văzuţi amândoi.
Tu vezi numai luna,
Eu văd numai soarele,
Tu duci dorul soarelui,
Eu duc dorul lunii,
Stăm spate în spate,
Oasele noastre s-au unit de mult,
Sângele duce zvonuri
De la o inimă la alta.
Cum eşti?
Dacă ridic braţul
Şi-l întind mult înapoi,
Îţi descopăr clavicula dulce
Şi, urcând, degetele îţi ating
Sfintele buze,
Apoi brusc se-ntorc şi-mi strivesc
Până la sânge gura.
Cum suntem?
Avem patru braţe să ne apărăm,
Dar eu pot să lovesc numai duşmanul din faţa mea
Şi tu numai duşmanul din faţa ta,
Avem patru picioare să alergăm,
Dar tu poţi fugi numai în partea ta
Şi eu numai în cealaltă parte.
Orice pas este o luptă pe viaţă şi pe moarte.
Suntem egali?
Vom muri deodată sau unul va purta,
Încă o vreme,
Cadavrul celuilalt lipit de el
Şi molipsindu-l lent, prea lent, cu moarte?
Sau poate nici nu va muri întreg
Şi va purta-n eternitate
Povara dulce-a celuilalt,
Atrofiată de vecie,
Cât o cocoaşă,
Cât un neg...
Oh, numai noi cunoaştem dorul
De-a ne putea privi în ochi
Şi-a înţelege astfel totul,
Dar stăm spate în spate,
Crescuţi ca două crengi
Şi dacă unul dintre noi s-ar smulge,
Jertfindu-se pentru o singură privire,
Ar vedea numai spatele din care s-a smuls
Însângerat, înfrigurat,
Al celuilalt.

Wednesday, June 17, 2009

Grupul iubitelor part I

E pentru prima oara cand scriu doar pentru ca cineva mi-a dat o leapsa... si poate va fi si ultima, din simplul motiv ca subiectul asta chiar merita discutat, cu toate ca blogu-mi nu este atat de personal, ci mai mult bazat pe viata-n general.
Cotty iti multumesc de subiect...

Mi-e destul de greu sa-mi pun gandurile pe "hartia" electronica, mai ales dupa toata perioada asta prin care trecem, si in care s-au intamplat atat de multe. Dar cum spuneam, subiectul acesta merita combatut.
Noi. 5. Randul din mijlocul si randul din spatele salii din camin, randul din mijloc din sala 12 si randul de la geam din sala 18. Dar si randul de la geam, din laboratoarele de info. Noi. Cristina B., Anca C., Anca G., Andreea M. si Andreea O. . 5 persoane atat de diferite dar cu atat de multe lucruri in comun. Podul ce uneste doua maluri.
Ne-am cunoscut pe 15 Septembrie 2005, inceput de clasa a 9 a. He he! Ce vremuri! Mai tineti minte? Atunci nu s-au intamplat prea multe... insa, toata distractia a inceput s-apara pe 16 Septembrie, cand o fata slabuta, cu parul tuns scurt si facut arici la spate, cu o fata palida, in dorinta de a socializa(dorinta continua!) a venit la banca mea cu o agenda in mana intinzandu-mi mana si spunandu-mi "Buna! Sunt Deyzy! Imi dai si mie numarul tau de telefon?", totul pe-un ton foarte mieros si cu o voce subtire. Prima impresie? "Dumnezeule mare! Unde-am vrut sa vin!" Dupa cateva luni, am ajuns sa-ti "fur" colega de banca...haha! :)) Pacat ca ti-am luat-o doar pentru un an... dar, poate ca daca Lorena nu ar fi plecat, timpul nu ne-ar fi adus impreuna...
In prima saptamana, m-am cunoscut si cu voi, Cristina(aka Balan sau Fashion), Anca(aka Cocos sau Cosor) si Andreea(aka Olteanca sau O.).
Cristina. Dupa numeroase schimbari prin banci, ai ajuns sa stai in fata mea pe randul de la geam, in banca a treia. Aveai parul cret, cu niste onduleuri mari ce aduceau a sarmale, fata rotunjica, pantaloni nu tocmai lungi, un penar plin de pixuri, si caiete cu un scris mare si frumos. Nu uit pasiunea ta pentru scris si telenovele. Aproape in fiecare seara imi spuneai ca abia astepti sa mergi acasa sa vezi episodul din telenovela preferata(nu mai stiu la ce naiba te uitai, si oricum, putin imi pasa... nu ma intereseaza telenovelele!) si sa scrii...ca deh, printesa numai asa putea face teme. Nu-ti uit nici perla "eu cand plang imi curg lacrimile" si nici marea ta iubire "ETG"-ul cu ETGica cu tot... P.S.: Nu vrei totusi sa dai la medicina? :))
Era intr-o Miercuri sau Joi, cand te-am cunoscut pe tine O. . In laboratorul de chimie, pe randul de la perete, penultima banca. Nu mai erau locuri, si ti-am spus ca poti veni la masuta mea, ca ne descurcam noi. Atunci mi-ai spus ca te cheama Andreea. Si-am ramas oarecum socata ce rotile de caruta pe care le aveai in urechi(= cercei mari). Si tu aveai un penar plin de pixuri, creioane si carioci. De asemenea si tu scriai mare si frumos, aplecata asupra caietul... nu mult lipsea sa scrii cu nasul(prost obicei ai fata... o sa-ti termini ochii; de cate ori trebuie sa-ti mai spun sa incepi si tu sa scrii normal fara sa stai calare pe foaie?). La plecarea acasa, ne-am regasit in 5 la coborare. Statia: Hidromecanica. - "Aaa! Si tu cobori aici? Si eu! Stai prin zona?" - "Da. Tu?" - "Si eu." - "Unde stai?" - "Pe Toamnei. Tu?" - "Si eu!!! Unde pe Toamnei?" - "Pai, colt cu Harmanului." - "Hahaha! Stai aproape de mine. Eu stau la ***. Ce ironie! Asa se explica faptul ca nu ne stiam... stai pe partea cealalta... si eu nu umblu pe acolo" - "Da. Vrei sa mergem maine impreuna la scoala?" - "Da. Suna bine. Acum mai cunosc si eu pe cineva din clasa... am si cu cine sa merg la scoala si cu cineva sa ma intorc acasa... :))" - "Da! Si eu! Pai, da-mi numarul tau de telefon, si te sun de dimineata sa vedem la cat plecam." - "Ok. :)". Cam asa ceva a decurs prima noastra discutie... Si usor usor am inceput sa ne intelegem bine... si din ce in ce mai bine, dar fara a sfarsi in a sta impreuna-n banca.
Cocos, pe tine te-am descoperit pe vremea cand stateam in banca a 3 a de la geam. Eu stateam cu Larisa, si tu cu A.M. Aveai un penar dubios... in forma de telefon mobil... :)) Acum ai penarul personalizat... :p Sa traiasca albinuta! :)) Aveai parul cam pana la umeri, ondulat si foarte rebel. Erai baietoasa si vorbeai mult de fotbal... Erai foarte lipicioase... ba enervant de lipicioasa uneori. Ia zi, mai ai jumatatea aia de inimioara pe care ti-ai luat-o cu O. intr-a 9 a ? :))
Asta a fost asa, ca o prezentare a fiecareia. O mica trecere-n revista.
N-a fost nimic deosebit intre noi toate, asta si pentru ca nu ne stiam, dar si pentru ca deja fiecare facea parte dintr-o alta bisericuta...
Lucrurile au inceput sa se contureze prin clasa a 10 a, cand din tot anul scolar, nu stiu daca am facut ore in liceu 3 luni. Cam asa a inceput totul. Eu cu Anca pe randul din mijloc. Cristina la fel, dar mai spre usa. Andrelelor, voi in spatele meu si-al Ancai. Atunci am inceput sa legam prietenii calumea.
Gagici, tineti minte iesirea la turnuri? Cu Motoasca a mea care avea salopeta de blugi 3/4, strampi, sosete peste, si adidasi in picioare? Sau cand la tot aceeasi iesire, lui O. i se rupsesera pantalonii in…fund… :p :))
Ce a fost intr-a 10 a a fost mai mult un fel de doua feluri... conteaza ce-a inceput sa fie dintr-a 11 a. Nebunie, "fratica"!
A urmat clasa a 11 a. Cand am revenit in sala noastra dintr-a 9 a, doar ca ne-am pus altfel in banci. Nu pot sa uit cum am ajuns sa stau in fata voastra, Anca si Cristina. Prin ce metode "marsave". :))
Ei, si asa am format noi grupa si grupul perfectelor. Doamne ce greu e sa fim noi! :)) Si ia spuneti voi... "toata lumea desena, colora, Geanny 'aaaaa! aaaaaaaaaaaa!' ". Sunt atat de multe momente PRICELESS!
Ma enerveaza ca acum ca-mi trec atat de multe amintiri prin cap incat nu stiu pe care s-o scriu prima... uneori mi-as dori sa am mai multe maini... sau sa am vreun sclav care sa scrie ce-i spun, ce gandesc, la ce visez ori un aparat la care sa ma conectez si sa inceapa sa-mi scrie gandurile, asa la gramada cum sunt ele, dar sa mi le scoata in carti cu "enspe" mii de capitole... of of.
- "Tu... vine majoratul lu' Olteanca... trebuie sa strangem bani! Ce-si doreste asta?" - "Da tu! Pai... un mp4..." Zis si facut... strangem bani... si ne gasim in Carrefour. Luam una bucata MP4. - "Ce naiba sa-i mai luam, ca mai avem bani! Hai sa-i luam o placa... si asa-si doreste de mult..." - "Dar n-a zis Sebi ca ii ia el? :-? Hai sa nu-i luam totusi si placa... ce naiba face cu 2? Mai bine ii luam altceva... ce sa foloseasca..." - "Dar stai! Nu e ea "mega-fan" Crazy Loop?? Pai ce... chiar sa nu ne batem deloc joc de ea? Sa treaca majoratul pe langa ea chiar asa? Si ce daca uraste piesa "Crazy Loop" ? Hai sa-i luam albumul daca tot a aparut!" :D Ta daaa! Asa te-ai ales tu, pisi, cu albumul... ia zi, l-ai ascultat cap coada? :)) - "Ce i-ar mai trebui....?| - "Tu...asta mereu imi foloseste mie fondul de ten...hai sa-i luam un fond de ten" - "Ohooo! Ca bine zici!". Ai avut si fond de ten(apropo, il mai ai ? :)) ). - "Tu, dar parca si rimelul ti-l folosea...n-are nevoie si d-un d-ala? Ia sa-i luam si rimel" - "Hmmmmmm. Parca ii placea si franceza nu.....? Doar mereu ne spunea ca este "tres fatigue"... hai sa-i luam si-un dictionar roman-francez...sau un ghid de conversatie... sa exerseze, ca cine stie cand o ajunge prin Franta si p-acolo, si poate francezii "e" inculti si nu "stie" engleza.". Era sa uit de hanoracul cu Sponge Bob si de setul de cercei si pandantiv in forma de fluturasi.
Asta ti-a fost O. draga majoratul... cu toast-uri, cu lichior, cu zbenguieli, cu mici concursuri de dans intre Moto, Robot Boy si R., cu multe fete cunoscute dar si noi, cu persoane mai mult sau ai putin dubioase pentru unii sau altiii. Cu muzica buna, cu aparate de fotografiat ce nu oboseau facundu-si treaba, cu blituri, cu tort de ciocolata, cu meneaito, cu cizme, cu tocuri, cu fuste scurte si bluze decoltate, cu ganduri bune, caldura si multa veselie.
"1 Martie calator iti aduce-un martisor!". In familia Motoasca martisorul ai fost tu Cotty... si dupa ani si ani, ai ajuns varsta majoratului. Cu multi oameni. Cu multa bucurie, cu multa muzica. Cu extrem de multa mancare pentru care mami tau isi facea grija ca n-ajunge, cu invitati "neinvitati" dar si cu invitati surpriza. Cu lantic de aur cu poza tatalui tau, cu urs mare de plus, cu geanta de piele numai buna de tras pe la scoala fiind mare, cu pijama roz cu girafa galbena, cu pireu de cartofi cu zahar, cu inel de la Meli Melo, cu un crin imperial si doi trandafiri rosii, cu un "barbat perfect", cu martisoare, cu cercei, lantic si pandantiv de argint, cu ceasuri, cu geanta rosie si cu o pusculita in forma de penis.
Nu uitam nici tavalitele facute de mami tau, nici de Daria care era ca o printesa, si nici de poza noastra facuta atunci, ce acum se afla imprimata pe a mea pernuta de cand am implinit 19 ani.
Cu mirosul copilariei ne-ai primit intr-o camera desprinsa ca din povesti, cu pitici, ciupercute(cred ca p-acolo era si regele "ciupearca" si "laponia" Enigel), rauri si curcubee, si o multime de baloane colorate prinse peste tot. In amera in care desi se canta "Am doar 18 ani, sunt nebun iubesc si nu am bani..." lumea nu a uitat sa-si aminteasca de copilarie...sa zambeasca, sa danseze, sa fie fericita si sa se bucure de momentele petrecute impreuna.
"Nu plange ca s-a terminat, bucura-te ca s-a intamplat!". Si ce daca avem 19 ani.... si ce daca urmeaza 20-ul. Mintea evolueaza, mentalitatile se pot schimba, conceptele de viata sa difere, prietenii sa vina si sa plece, dar sufletul.... sufletul sa ramana un suflet de copil.
Azi am sa cant "Am doar 19 ani, sunt nebuna, iubesc si nu am bani, nimeni nu-mi sta in drum, am soseaua mea doar c-un singur sens ma va duce undeva" si continuarea suna bine... BACUL L-AM LUAT USOR! Stiti ce? Viata chiar este frumoasa! Si chiar este o minune! Multumesc celui care mi-a oferit-o!
Fashion, ajung si la tine, nu mi te impacienta caci nu vreau sa te vad plangand cu lacrimi... :-" Vrei sa-ti povestesc un pic de Capra...sau Kasho? Sau poate de CC'-ul de la mate? :)) Ia zi? Hai totusi sa vorbesc tot de majorat... Ghimbav. Seara. Racoare. Septembrie. Bar. Prieteni de-ai tai si de-ai lui Vio, si noi. Sarutari intre baieti, dans pe boxe, biliard, poze, jetoane, baie, placute de masini pe pereti, whisky si Sange de taur. Sa nu uit de manelele care-au urlat mai toata noaptea, sau de X. cu pantofiorii ei.....mrrrrrrrrrrrrrr! :>
- "Potato?" - "Popescu?! Nu. Greseala" ---Ton de telefon--- Tzzzzzrrrrrrrrrrrrrrr - "Tu Potato! Eu sunt tu!!! S. !!!!" :)) Pacat ca n-am auzit eu discutia voastra la telefon ca ma faceam una cu parchetul/covorul/asfaltul/pamantul de ras. :)))))))) Doamne ce colegi de clasa s-a dovedit ca am! Unul si unul! Dementi, nebuni, amuzanti, frumosi, destepti, cu chef de viata, petrecareti si sa nu uitam DROJDIERE! Dar asta-i alta treaba... :p
Fashion, ia spune-ne tu ce culori se vor purta vara asta. :)) Pffffffffff! Mi-am amintit de clamuta aia a ta.... dubioasa.... cu chestia aia cu mai multe fete....gen diamant... :)) Dar Moto, sa nu crezi ca tu ai scapat... cum crezi tu ca uit freza aia pe care ai avut-o la majoratul lui Ali? Clamele alea prinse-n breton...si uitate acolo :-s bine ca nu-ti pusesesi niste bigudiuri sa le uiti prin par. :))
Apropo de par... mi-am amintit cand a venit Balan parca, cu placa la scoala, si ati apucat sa-mi indreptati doar jumatate de par...si celalat era-n toate partile... phahahahahaha! :))
Mi-am amintit si de momentul nostru poetic, si de repetii, si de toamna, si de soare, si de mers cu, colindul... si de Reduta, si de boboci, si de baaaaal! Doamne ce baaaaaaaaaaaaaaaal!!!!! Ce-am stiut sa organizam! :X Haideti spiridusii mosului.... :)) Ajutoarelor!
Si ce ziceti... vreti sa escaladati in viata un "multe" ? Vedeti doar sa nu faceti vreo "gresala" c-o sa ma simt "jgnita". Oricum, sa nu uitam c-am vrea sa-i spunem liceului "intoarcette" si n-ati vrea ca eu sa "incerce" sa va aduc pe "multele" bun. :))
Tocmai mi-am amintit si de baietii din info de la maju' lu' Moto care ne ziceau ce fac ei in pauze... cum asculta manele in masini, cu usile si geamurile deschise. Sper totusi sa fii vorbit doar alcoolul din ei... sa nu fie si realitate. Desi, cred ca sper gresit din moment ce stiau versurile la orice manea ce o baga super DJ-ul ce se iubea cu una din chelnerite.
Si apropo de manele. Mi-am amintit si de revelionul dintr-a 9 a! Facut cu Ionut, I. si Sorina C., impreuna cu prietenii lui Ionut. Doamne ce noapte... ce revelion! 8-> Uneori ma enerveaza ca timpul asta trece ATAT de repede!
Multa lume spune ca viata este curva si ca nu stii ce-ti rezerva. Ei bine, atunci cand lucrurile vor fi grele, eu n-am sa ma uit si-am sa fac direct tabel. E-n regula?
Sper ca toate sa avem o viata roz asa cum spun si versurile piesei "Viatza este roz si roz este lumea toata/ [...]/ Roz e iubirea toata!/", si atunci cand ne va fi mai greu sa ne fie ca-n acea zi de scoala cand toate fetele din clasa am fost imbracate-n roz. Si pentru ca poza asta este una draguta am sa spun "Ramai! Super! Super!". Pana si de ziua cand am facut pozele de album o sa-mi fie dor. Si de ziua cand pe neasteptate a inceput sa ninga, si-am iesit intr-o ora in curte si-am facut un om de zapada imens in spatele masinii lui Miha. Si de orele de chimie dintr-a 9 a cand O. ma tinea de povesti, si-mi desene in caiet inimioare, si-mi facea fagure pe foile mele de matematica. Sau de povestile ei cu bic-ul, din spatele aceluiasi laborator. Imi va fi dor pana si de micile ofticari ale Ancai cand la reuseam sa ma copiez una alta din caietul de chimie, neputand s-o ajut fiind pe randuri diferite. Imi voi aminti cu drag si de acea zi dintr-a 11 a cand am dat lucrare la romana, cu Balan si Cocos in fata mea, eu stand in banca cu Moto pentru ca O. chiulea fiinda nu-si invatase(dar si-a invatat oare vreodata?! aia e intrebarea.). - "Tu Balan! Stai dreapta ca ma vede profa si copiez! Tu, n-auzi sa stai dreapta?! Da-te putin mai la stanga, te rog. Merci!". Of of... ce vremuri! Anco, ia mai povesteste-ne o data cum copia Ede atunci... intr-un mare stil si cu multa eleganta. :)) Sau... cand Maria avea nu mai stiu ce comentarii pe banca, tot la o lucrare la romana, si s-a luat pofa de ea... sau Sorina, cand avea copiutele sub lucrare si-a ginit-o profa... :))
- "Balan, tu stai cumva in Bran?" - "Chiri, hai la tabla..." - "Mai fetelor, va rog sa veniti la scoala cu haine calumea, c-atunci cand ma plimb printre randuri nu vreau sa va vad fundurile paroase si pline de cosuri." :)) (A NU SE CITI CA SI CUM ULTIMA REPLICA AR FI PT BALAN SI CHIRI! ERAU DOAR AMINTIRI CE MI-AU REVENIT ACUM IN MINTE, SI NU TOCMAI INTR-O ORDINE CORECTA!)
- "Haideti voi din prima banca sa v-ascult. Dar ce vorbesc eu.... haideti tot randul!" - "E cineva pregatit sa dea piept cu fiara in ring.?" - "Pune-i un 0,25. Merita!" - "Mda. 4,49. Poti sa mergi inapoi in banca." sau "Pana acum ai 5,13. Stii mai mult?". N-ai cum sa uiti asa ceva! NU AI CUM! Doamne, frumosi au fost anii de liceu! :X
Poate va este dor de "La gura sobei" si de Moto care vroia sa-i lase chelnerului pe masa la plecare scris pe-un biletel, numarul de telefon. Sau de vinul fiert baut acolo...sau la patinoarul de sub Tampa cand am fost in practica(,) cu Miha. Sau de repetitiile de la psiho... cu ceai de fructe de padure, ciocolata Milka cu scortisoara si portocala, bomboane de pom, poze, muzica, dans, ras, iarna si vacanta de Craciun.
Poate va amintit si cand voi, Cotishche si Cocos, ati fost la mare... iar eu cu O. eram la iarba verde la Dambul Morii cu baietii, si va plangeati la telefon de conditiile pe care le aveati... hahaha! Mai vreti la Perla Marii? :)) Sau poate va este dor sa dormiti cu Crizuca...
Apropo de litera C. Olteanco. Se pare ca n-ai convins Crocodilul sa se imbrace-n verde la banchet... si doar era la moda, nu? :)) Dar cand vine vorba de moda, sa nu ne bagam peste Fashion... ea stie cel mai bine. Ar trebui sa-i cerem parerea inainte sa ne imbracam, caci n-am vrea s-avem "esecuri vestimentare" ca altii.... "ca-n Carrefour".
Aaaaa! Mi-am amintit de pijama party-ul de la tine Moto... cand ai dormit pe JOS! :)) Cum a fost sa dormi pe jos in propria-ti camera? Ce-i drept ne-ai pazit... :p Si sa nu-mi amintesc de nebuna de Cosor care la 3 dimineata scoatea toate ceasurile din camera pe balcon ca nu putea sa doarma din cauza ticaiturilor. :))
Si-n timp mi-am facut si eu scoala da dans... doar era la moda in liceu. "Scoala de salsa 'GEANNY SALSISTA' ". Nimeni nu era ca mine. :p
Daca vi s-a facut foame in timp ce-mi cititi capodopera, va pot da o reteta foarte "buna" de pizza a la Motoasca... sau....de macaroane cu nu stiu ce sos...macaroane deasemenea "de lins pe degete"...NU!. :)) Si pentru ca si la pizza si la macaroane merge un vinut, va recomand vinul rosu Babanu cu Pepsi, cumparat DOAR din Hard Discount-ul din Star impreuna cu Sarmala pe la ora 10 seara. :)) Iar ca desert, iarna va recomandam iaurtul Yoplait cu mar copt si scortisoara, ori cel cu(,) cozonac cu mac, iar in celelalte anotimpuri va recomandam crema de zahar ars de la Danette, ori un orez cu lapte. Si daca totusi cititi seara, si este putin cam racoare, va recomand un "ceai de toamna" de la Fares. (DULCIURILE SI CEAIUL SUNT BUNE! CHIAR VI LE RECOMANDAM! in schimb pizza si macaroanele...:-")
Si apropo de innoptari pe ici pe colo, mi-am amintit(numai asta fac de trei zile incoace!) cum Andreea cu Sebi au dormit in sufrageria lui O. pe o blana, doar pt ca celelalte doua camere cu paturi, saltele si paturi pliante erau pline de prieteni.
Si daca a venit vorba de prieteni, mi-am amintit de iesirea la sanius din Sacele. Ce zapada! Ce zi! Ce vreme! Ce zona! Ce oameni! :) Sau de seara in care am mers la O. cu fetele, era ok, frumos, soare... noi la hainute subtirele, adidasi, si dimineata cand ne-am trezit era zapada afara pana la glezne de mergeam prin ea ca eschimosii.
Daca tot sunt la capitolul SERI PETRECUTE IMPREUNA, mi-am amintit de Valentine's-ul asta, cand Sebi si-a scos haremul in oras pana la restaurantul "Bucatarasul vesel" pentru ca Anca si R. erau acolo, si mergeam s-o luam pe zana....ca sa putem petrece si noi... iar din una-n alta, am ajuns sa intram s-acolo, cand Moto a simtit nevoia sa-si faca simtita prezenta. Aproape c-a muscat din dulapul de la intrare... mai mai s-o culegem de pe jos. Si ghici ce... tot restaurantul si-a intors privirile spre noi...3 demelze si-un print. :)) Motoasca, fi-ti-ar botinele maron ca ne-ai facut de cacao. :)) Ii multumim lui Gordi pentru baloanele cu heliu care ni le-a luat la plecare din restaurant, si pentru momentul funny de dimineata cand am ajuns acasa si-a tras heliul ala incepand sa vorbesti foarte pitigaiat. :)) Dar sa nu sarim peste detalii. Dupa multe peripetii si inconveniente, suparari si etc, am plecat in Poiana, in Kristal, unde iubitul nostru Sebi ne-a "introdus" moca thanks to R. . Ce-am vazut acolo? O tipa care a mixat la bustul gol, animatoare cu rochii misto, destul de multa lume, multicei oameni de varsta a 2 a care mai de care mai vesel, mai fericit, mai imbatat cu whisky daca nu cu dragoste, si o doamna foarte vesela, care la plecare, iubindu-si firul de trandafir rosu primit(de la sotul ei probabil), mi-a zambit si privit insistent. Oh l'amore vero! :))
Din categoria "mici aventuri in 5" fac parte si urmatoarele: Cocos prinsa inafara autobuzului dar cu ghiozdanul in autobuz, eu cu ariciul de la ghiozdan fluturand inafara usilor in timp ce 5-ul gonea ca vantul si ca gandul, "deschilibrat"-ul lui O., sau drumul meu cu Olteanca la scoala... noi stand frumusel in spate, ca sardelele evident caci altfel nici nu se poate, cand soferul pune o super frana. O. se prinde de ghiozdanul meu tragandu-ma pe spate, eu n-apuc sa ma prind de "capsatorul electronic", si nici de vreun maner de scaun, doar de "blana din piele naturala"(this is mine! :">) a unei batranici, ce-si scosese cainele la plimbare...cu 5-ul! :-s Sa va spun zenele mele c-am inceput sa rad cu O. in autobuz, si pe mai toti din spate i-a pufnit rasul nu numai de faza in sine ci si de rasul nostru? :p Aaa! Uitasem de zburatul meu singura prin autobuz...cand m-a cules de pe jos mama Danei, dar asta-i mai grav...caci o batranica mai in fata a cazut si s-a lovit la cap, deoarece era ceata foarte deasa, era dimineata, si inainte de statia de la liceu, e o straduta cam periculoasa, cu oameni ce ies nervosi cu masinile d-acolo, plus de asta, oamenii nu trec pe la treceri... si in dimineata aia unu trecerea strada neregulamentar, iar soferul avand viteza a pus frana brusc pentru a evita sa-l loveasca pe bou. Asa am plutit mai multi oameni prin autobuz... In tot raul e si-un bine. Pentru patania asta am avut 2 ani scutire totala pentru sport! Yey! \:D/ Adio media 5 la sport!
Mda. Pe Dele il mai tineti minte? :D "Deleeeeee!!!! Deeeeeeeeleeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee!". Ca sa se inteleaga despre ce-i vorba am sa povestesc calumea ce si cum. Noi la O. intr-o seara. Moto a mea avea intalniri cu un fost prieten, Dele. El o astepta intr-o masina...dar nimeni nu stia in ce masina. Tot ce stiam era ca parcase undeva vis-a-vis de noi, pe la CEC. Si trece Moto strada...si o vedem ca se indreapta spre o Dacie 1300 parca, pe care scria SCOALA. Noi mai tampite din fire, crezand ca in masia respectiva era Dele, incepem sa radem si ca facem misto de Andreea c-o sa invete sa schimbe viteze...sau cine stie ce tampenii ne-au trecut prin cap...era seara....:-j nu se pune! Dar gresisem. Pisi a noastra trece de masina aceea, si merge spre o alta, tot o Dacie, dar Logan. Aia era! Victoriiiiiiiieeeeeeeeeeeee! Noroc ca O. sta la 1, si putem comunica usor cu cei care-s prin fata blocului. Da-i si tipa cat te tine gura "DELEEEEEEEEEE!!!!!!!!!!!!!!! DELEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE!!!!!!!" si da din maini ca un om disperat ce naufragiase pe o insula pustie. Cum era seara, circulatie pe strada nu mai era deci automat era si liniste. In concluzie ne-am auzit numai bine. :D
Intoarsa zana acasa, intra suparata in bucatarie si ne mustreaza putin, in cele din urma spunandu-ne "bine ca n-ai scotat si pancardele". In secunda 2 am inceput sa radem cat ne-au tinut gurile.
Ca tot am scris mai sus de patinoar, mai am o faza de povestit. :p De data asta era seara nu dimineata, si eram in Racadau nu sub Tampa, dar tot cu nebunii si tot cu Miha noastra cea draga si scumpa. Eu m-am varsat de vreo 2 ori, Moto 1 data. Dupa o ora jumate de patinat in toate stilurile posibile si imposibile, ne-am hotarat ca trebuie sa ne incalzim si c-un vin fiert. Zis si facut. Ne-am urcat in masini si-am mers la Bricks, unde-am scos o perluta. Intrebata fiind de diriga de ce stau cu esarfa pe spate, ii spun ca sunt "uduta" si mi-este frigut. Bineinteles ca de la uduta-ul al meu s-a ajuns si la udica. :-j
Cu o esarfa mai am o experienta. Vara trecuta, merg cu D. prin oras si ma intalnesc cu Dana, Diana si O. in Piata Sfatului. Luandu-ne la povesti ca fetele, intr-un moment de intimitate cu O. (adica atunci cand fetele vorbeau cu D. si eu vorbeam doar cu O. ) ma intreaba mandra "de ce ai fularul ala la gat?"(era ESARFA!!!!) la care eu foarte relaxata raspund "pentru ca mi-e frig la manute." :))
Ca tot veni vorba de greseli... in seara asta am comis-o rau. Vorbeam cu Moto pe mess si i-am spus ca "eu n-am timp sa pierd timpul...." :p Oups, eroare! :)) Bineiteles ca demelza are acum status cu mine... :p Da pisi, ai status cu mine! Si stii de ce? Pentru ca sunt IDOLUL TAU! :>



PS: Asta este doar prima parte; am sa revin cu part II peste vreo 2 saptamani. Imi pare rau ca nu am adaugat si poze, insa nu am timp.

Sunday, May 24, 2009

Balena sau sirena?


Acum câteva zile, într-un oraş din Franţa, pe un afiş cu o tânără spectaculoasă la intrarea într-o sala de gimnastică, scria:
"În vara aceasta ce vrei să fii: sirenă sau balenă?"


Se spune că o femeie tânără, ale cărei caracteristici fizice nu contează, a răspuns la întrebarea de publicitate în aceşti termeni:

"Dragă domnilor:
Balenele sunt mereu înconjurate de prieteni (delfinii, leii de mare, oamenii curioşi). Acestea au o viaţa sexuală foarte activă, rămân gravide şi au balenuţe micuţe drăgălaşe, pe care le alăptează.
Se distrează de minune cu delfinii, umplându-si burta cu creveţi. Se joaca şi înoată, cutreieră mările, cunoscând astfel de locuri minunate ca Patagonia, marea Barens sau recifii de corali din Polinezia.
Balenele cântă foarte bine şi chiar înregistrează CD-uri. Sunt impresionante şi, practic, nu au nici un duşman care să le vâneze, în afară de om. Ele sunt iubite, apărate şi admirate de toata lum
ea.
Sirenele nu există. Şi dacă ar exista, ar sta la coadă la cabinetele de psihoterapie, de
oarece acestea ar avea o problemă serioasă de personalitate: "femeie sau peşte?".
Nu au viaţă sexuală, pentru că-i omoară pe bărbaţii care se apropie de ele, şi pe lângă
acest aspect, pe unde şi cum ar putea? Deci, din aceasta cauză, nu au copii. Ele sunt frumoase, adevărat, dar singure şi triste. Oricum, cine ar vrea sa apropie de o tipă care miroase ca un peşte?
Pentru mine este clar, doresc să fiu o balenă!
PS: În vremurile astea, în care toată mass-media ne baga în cap ideea că doar
femeile slabe sunt frumoase, eu prefer să mă delectez cu o îngheţată împreună cu copii mei, cu o cina bună cu un bărbat care mă face să vibrez sau cu o cafea şi prăjiturele împreună cu prietenele mele.
Cu timpul câştigăm în greutate, pentru că acumulăm multe cunoştinţe şi informaţii şi când nu mai au loc în cap sunt distribuite în restul corpului. Aşa că nu suntem grase, suntem teribil de culte. De astăzi, când o să mă uit la fundul meu în oglindă, o să mă gândesc: "Dumnezeule, ce inteligentă sunt .... "

Monday, May 18, 2009

"Copilaria este o lume aparte; pentru noi e o lume ciudata, fantastica, ireala; pentru cei ce fac parte din ea, dimpotriva, este o lume reala si plina de armonie." - Eugen Herovanu


Eu fac parte din acea lume. Tu?

Sunday, March 8, 2009

Moartea eterna



Ma intreb daca atunci cand murim suntem constienti de ce se intampla cu noi, sau daca simtim ce are sa se intample. Ma gandesc ca atunci cand moare un om, poate el stie ce se va intampla, daca o sa aiba o durere fizica sau nu, si o sa constientizeze ca n-are sa mai fie printre cei dragi si apropiati lui. Cel mai tare ma intristeaza faptul ca poate, desi ne gandim la familie, prieteni, cunostinte, nu putem sa ne luam ramas bun... sau daca o facem, o facem din timp, insa nu atunci, exact inainte sa se intample. Cu toate ca moartea e ceva natural, si stim ca oamenii sunt efemeri, cand primit vestea cea rea, totul se petrece ca si cum ar fi ceva nou, ceva ce n-a existat pana acum, ceva care ne imparte lumea si universul in doua.
Preotii spun, sau ar spune, ca moartea e un lucru bun, si ca ar trebui sa ne bucuram de moarte, dar cum ne-am putea bucura de ea, daca suntem facuti in asa fel incat sa fim subiectivi...si egoisti. Cum ma pot bucura ca cineva drag mie moare, cand stiu ca n-am sa-l mai vad mult timp de-acum incolo in viata pe care eu o duc momentan. Ca nu o voi mai putea atinge, strange in brate, saruta pe obraj, tine de mana, nu i-as mai putea povesti diverse lucruri personale, nu as mai putea rade cu ea, nu ne-am mai putea plimba. De ce vine in viata acel moment cand suntem privati de persoanele, lucrurile si sentimentele atat de familiare noua?

Saturday, March 7, 2009

Masca de fier



Masca de fier. Nu aceea din carti si film, din povesti si istorie. Acea masca de fier pe care o avem pentru a ne apara de ce este in exterior... pentru a ne feri de rau, pentru a trai cu sentimentul de siguranta si a fi in echilibru cu lumea si viata. Pentru a forma un tabloul perfect, desi adeseori este unul fals.
Mi-as dori sa nu mai fim nevoiti sa purtam masti, si totusi sa fim acceptati si placuti asa cum suntem. Simpli, puri, sentimentali, veseli si tristi, zambareti si plangaciosi.
Poate nu ni se impune sa fim altfel decat suntem... poate este un instinct uman, si totusi il punem in carca altora... De multe ori traiesc in contradictie cu mine insumi, pentru ca incerc sa vad un lucru din cat mai multe perspective pentru a ma putea pronunta. Cred ca lucrul asta ma face cat se poate de umana si fireasca... desi nu stiu cati mai stau azi sa cantareasca lucrurile inainte de a lua o decizie, lasandu-se purtati de val.
Si pana la urma, pentru cine purtam masca de fier? Pentru noi sau pentru ei? Sa actionam dupa principiul "daca voi nu ma vreti, eu va vreu!"? Tu nu ma placi, dar eu vreau sa ma placi... asa ca pretind sa fiu ceva ce tie sa-ti placa, pentru a-ti intra in gratii. Pentru asta spun un mare NU! Eu sunt eu. Eu nu am fost, nu sunt si nu voi fi niciodata "tu". Accepta-ma cum sunt, iar daca asta ti se pare ceva imposibil de realizat, ei bine, eu iti doresc sa ai o viata cat mai frumoasa, si-ti spun "La revedere!".




"Omul este un fir de praf pierdut în nemărginire, înzestrat însă cu scânteia divină. De aceea adesea îşi depăşeşte condiţia, caută neobosit, riscă, descifrează tainele universului, iar în cele din urmă îşi fixează privirea spre cer şi nu se sperie de sfidările sale." (Vanga)

Sunday, January 18, 2009

Despre tine cant.

Despre tine cant

E tot, e pustiu, cata durerea-n mine
Si cata dragoste si toata, toata-i pentru tine
Nu inteleg ce fac pe lume
Cand nu ma vrei aproape
Nu ma visezi in noapte
Asa cum te visez

Dar eu plec, iar tu ramai
Si-ti mai doresc iubirea care-am vrut
Sa ti-o ofer atat de mult
Poate acum, cand nu mai sunt
Vei intelege sper...
Dar va fi tarziu
Si eu ma înalt spre cer

Refren
Si eu ma inalt spre cer
Si simt ca te las ingerul meu
Cand ploaie va fi pe pamant
Tu vei sti ca despre tine cant
Cand soare va fi pe pamant
Tu vei sti...ca despre tine cant

Nu mi-a ramas nici-o speranta
Tu le-ai ars pe toate
Si cata dragoste ai ars nu vei afla vreodata
Iti amintesti de ziua-n care
Vroiam sa-ti daruiesc o floare?
tu gingas mi-ai soptit ca pleci
Iar eu raman...

Nu, eu plec, iar tu ramai
Si-ti mai doresc iubirea care-am vrut
Sa ti-o ofer atat de mult

Poate acum, cand nu mai sunt
Vei intelege, sper...
Dar va fi tarziu
Si eu ma inalt spre cer

Numai durerea mea e pe pamant
Ultima data despre tine cant
Pastrez in suflet numele tau sfant
Toata viata ti-o dau.

http://www.youtube.com/watch?v=zs45RtHxTmg