I carry your heart with me(I carry it in my heart)

"I carry your heart with me(i carry it in
my heart)I am never without it(anywhere
I go you go,my dear;and whatever is done
by only me is your doing,my darling)
I fear
no fate(for you are my fate,my sweet)I want
no world(for beautiful you are my world,my true)
and it's you are whatever a moon has always meant
and whatever a sun will always sing is you

here is the deepest secret nobody knows
(here is the root of the root and the bud of the bud
and the sky of the sky of a tree called life;which grows
higher than soul can hope or mind can hide)
and this is the wonder that's keeping the stars apart

I carry your heart(I carry it in my heart)"


E.E. Cummings

Zambesc.

"Zambesc pentru ca de zambetul meu n-am chef sa ma feresc, privesc doar inainte pentru ca-nainte sa zambesc am spus 'multumesc' celor care m-au iubit si mi-au spus doar din ochi ca ma iubesc."

Ce este "iubirea" ?

"IUBÍRE = 1) A IUBI si A SE IUBI. 2) Sentiment de afectiune fata de o persoana de sex opus; dragoste; amor. 3) Atasament sufletesc (simpatie, prietenie, afectiune) puternic fata de cineva sau ceva./ a iubi."
Aceasta este definitia iubirii gasita in DEX...dar oare, pot niste simple cuvinte sa exprime un sentiment atat de...suprem si maret, i-as putea spune, un sentiment atat de complex si...pana la urma, complicat(intr-un fel sau altul)? Cei mai multi ar tinde sa spuna ca "da", ca se poate explica, dar oare nu este la fel de greu de explicat ca si acel sentiment infantil pe care il avem in preajma sarbatorilor de iarna, si a Craciunului? Nu este la fel de greu de dat o definitie a iubirii? Iubirea n-ar trebuii sa aiba o explicatie! Iubirea este ceva mult prea mare pentru a putea fi exprimata in simple vorbe...ea ar trebuii sa fie simtita de fiecare dintre noi, nu descrisa!
Sentimentul de durere inauntrul trupului, durerea sufletului, stare de melancolie, depresie, simtirea unei greutati asupra pieptului si a inimii, si senzatia de neputinta, nu sunt si ele senzatii cam greu de explicat si inteles de catre cei din jur?
Am intrebat "ce este 'iubirea'? dar 'a iubi'? ". Mi s-a raspuns, in maniere diferite, intampinate de variate reactii a celor carora le-am pus cele 2 intrebari. Unul dintre raspunsurile dragute, insa citat din Octavian Paller, a fost: " 'In iubire se simte mai mult decat e nevoie, se sufera mai mult decat se cugeta, se viseaza mult mai mult decat se traieste...' ". Alt raspuns, mai pueril insa, a fost: "Pai nu stiu..eu il iubesc pe S. pentru ca mi-a fost aproape tot timpul, pentru ca m-am atasat de el si pentru ca e langa mine si la bine si la rau...si pentru ca...il iubesc!".
Alte raspunsuri au sunat cam asa: "Nu stiu nu am simtit....nu pot sa vorbesc despre ceva ce nu stiu.", "E mai mult decat 'a tine' la cineva, e ceva ce vine din inima ta...si nu poti controla, nu poti masura...e cel mai placut sentiment. Pur si simplu simti ca iti da aripi.", "Iubire...te gandesti la acea persoana, iti place sa stai in preajma ei cat mai mult timp.", "Iubire inseamna daruire".
O discutie mai lunga pe aceasta tema, a fost: "Iubirea e cel mai frumos sentiment pe care il poti avea fata de o persoana in care ai incredere.....pe care ai ajuns sa o cunosti...sa iti placa....si care sa merite cu adevarat iubirea ta....[...] Pai...simti ca vrei sa stai cat mai mult cu acea persoana.....simti ca iti bate inima cu putere cand e langa tine.....simti asa zisi "fluturi in stomac".....nu stiu ce sa mai zic....e cam greu sa explici in cuvinte uneori ceea ce simti"
-> Anca: yeah...I know. Dar oare, acei fluturasi si dorinta de a sta cat mai mult langa o persoana, inseamna neaparat ca o iubesti? Daca este vorba despre altceva...pur si simplu, un sentiment mai...aparte?
-> T: Hmm...
-> Anca: Adica...uite, sa zicem ca mergi la un chef cu multa lume...si, in prima zi, 1 tip de acolo se da la tine...la inceput ai emotii, iar cand pleaca,(daca ti-a placut persoana), esti putin trista, dar cand se intoace, ai fluturasi in stomac, esti foarte entuziasmata si fericita...si nu vrei sa arati asta...Ceea ce simti nu e iubire, dar in mare parte se manifesta cam cum ai descris tu!
-> T: Evident ca nu e iubire, pentru ca pentru a iubi o persoana cu adevarat, iti trebuie timp, nu numai o seara.
-> Anca: Bun! Raspunsul asta chiar mi-a placut!".


Altele:


-> Anca: "P., spune-mi si mie te rog ce intelegi tu prin 'iubire' si 'a iubi' pe cineva.
-> P.: Ceeeeeee?
-> P.: Nu ma intreba d-astea...
-> P.: Nu stiu ma.
-> Anca: Ok...that was easy... :)"



-> D.:"Fiecare simte in felul lui...adica acum 4 ani era ceva...acum e altceva.
-> D.: Iubirea e atunci cand...>:D<, si cand 8->, si cand :-<> D.: 'Iubirea se naste in priviri, traieste pe buze si moare in lacrimi.'
-> D.: Iubirea e atunci cand sangele ramane in inima si nu mai ajunge la creier...dar cealalta varianta e mai adevarata.
-> D.: Mi-e greu sa vorbesc despre asta....am avut o relatie de 4 ani...in care am trecut prin multe...si acum, sunt indragostit pana peste urechi de o domnisoara cu 2 ani mai mica decat mine, pentru care fac chestii din placere, fara sa imi dau seama, chestii pe care daca ar trebui sa le fac, nu le-as face...
-> D.: Si ii accept chestii care ma enerveaza la culme la alte persoane...si e just like that...nu e fitoasa sau ceva, dar e destul de zapacita. Si totusi nu ma deranjeaza.
->: Anca: Foarte dragut. :) I'm glad that you are happy! You diserved it.
-> D.: Ca bine zici ca o merit.
-> D.: Cine a zis ca primesc ceva inapoi?
-> Anca: Dar, iti face placere s-o vezi pe ea fericita........si....automat esti si tu fericit......and that's a good thing!
-> D.: Nu-i asa?
-> D.: Al dracu' troc!
-> D.: Mai grav e ca imi place, si ma simt bine!
-> Anca: E a II a chestie misto pe care am auzit-o si care mi-a super placut!
-> D.: Filosofic vorbind, e usor. Daca ma intrebai acum cateva luni, iti vorbeam despre iubire...E atunci cand renunti la tine pentru celalalt, e atunci cand nu mai ai aer etc etc...
[...]
Anca: 'Viata nu se caracterizeaza prin momentele in care ai plamanii plini cu aer, ci prin acele momente in care exista cineva care sa-ti taie rasuflarea'
-> D.: Vai
-> D.: Ce frumos...
-> D.: Mai ales daca esti batran, bogat si cu aparat respirator...
-> Anca: hahahahahahahahaha :)))))))))))
[...]
-> D.: Ba...
-> D.: Cand iubesti pe cineva
-> D.: 'Te iubesc' devine prea sec
-> D.: ...asta nu stiu cum sa o zic frumos
-> D.: Dar mie mi-e rusine sa mai zic 'te iubesc'
-> D.: Bla bla...
-> D.: Se spune prea des...
-> D.: ...
-> D.: Iti dai seama ca iubesti cand realizezi ca tot ce vrei tu sa spui si sa exprimi defapt simti
-> D.: ...in momentu in care m-am gandit eu ca ar fi timpu' sa zic lui D' ce simt pentru ea, mi-am dat seama ca nu pot exprima corect in cuvinte, pentru ca mai mult ca sigur le-a mai auzit direct sau indirect. Orice ai vrea sa spui, s-a mai spus inainte, si nu trebuie sa cauti cuvinte pompoase ca sa exprimi ce simti, ci trebuie sa gasesti o cale de a-i arata.
-> Anca: Adevarat...
-> D.: Suna ca din carti...
-> Anca: Dar, ce a fost inainte, nu este tot una cu ce e in prezent
-> D.: Dar asa e
-> D.: Ba da ma
-> Anca: Si nici nu este aceasi persoana...
-> D.: E ciclic
-> D.: O sa vezi, ca aceleasi lucruri spun toti, cam aceleasi lucruri le fac toti..."



-> Anca: "Tu ce crezi despre iubire ?
-> A.: E un rau necesar.
-> Anca: Foarte tare spus. Bine punctat.
-> A.: Mai, ce e trist e ca people in love do silly things. Si ca atunci cand esti in love, nu mai esti propriul stapan si toate deciziile iti sunt influentata de alta persoana. E ca si cum iti pierzi capaciatea de a gandi ca fiinta superioara...acum exista variante si variante, unii prospera cat sunt indragostiti, altii cum am zis, se comporta prosteste.
-> A.: Si mai rau e ca prea rar gasesti eternal love...de fapt nu sunt sigura ca a existat vreodata.
-> A.: Orice ai zice, dragostea e la inceput alimentata si de atractie fizica aka 'fluturi in stomac'. Iar senzatia e data de niste 'chimicale' pe care creierul le secreta, asemanatoare cu cele din creierul bebelasilor, care ii fac sa fie dependenti de mama. In cazut adultilor, esti dependent/a de o persoana. Darrr ca si in cazul bebeilor, aceste substante inceteaza sa mai fie produse la un moment dat cand ei devin cat de cat independenti.
-> A.: Asa si la adulti, senzatia de fluturi in your tummy dispare
-> A.: Si cel mai grav e ca unii devin dependenti de asta si nu mai pot atinge starea decat cu ALTA pesrsoana.
-> A.: Aici e partea trista, nu cred ca exista dragoste care sa dureze la nesfarsit, sau cel putin nu poate daca nu e alimentata de atractie fizica (call me a cynic but that's how i see it)."



->P.V.: "A, pai tema ta e nu stiu...intr-un fel..e cam asa....a iubi este o oarecare senzatie de provenienta biologica, care isi are sursa in trecutul animalic al omului....Sentimentu a derivat de la posesiune...insa acum este un sentiment nobil."



-> K.: "Parerea mea...
-> K.: Hmmm
-> K.: Nu e chiar asa simplu...trebuie sa fie reciprocitate la mijloc...sa iubesti si sa fii iubit cat de cat in egala masura. Sa faci partenerul/partenera fericit/fericita si sa te faca si el/ea...
-> K.: Cam asta ar fi brief story
-> Anca: Aha....
-> A.: Daaar, ce intelegi tu prin 'iubire'....?
-> A.: Cum iti dai seama ca iubesti ?
-> K.: Nu stiu.. nu imi bat capu cu dastea la ora asta
-> K.: Eu am trait ceva gen...some while ago
-> K.: Trebuie sa experimentezi draga mea
-> Anca: Da, evident, sunt de aceasi parere, insa vreau sa stiu parerile oamenilor..."



-> A.V.: "Poate o sa razi, dar e o vorba 'Iubirea sau dragostea e ca un butoi mare plin cu cacat si la suprafata are miere. La inceput totul e bine si frumos dupa care totul se schimba in suferinta'
-> A.V.: E frumosa iubirea daca e reciproca.
-> A.V.: Daca iubesti doar tu, ai numai de suferit...
-> A.V.: Cand iubesti faci multe sacrificii...daca iubesti nu inseli si nu minti...
-> A.V.: Eu am ajuns la concluzia iubirea se transforma in suferinta...
-> Anca: Aha....da.....si ajungem la ce mi-a spus cineva 'iubirea e un rau necesar'
-> A.V.: Da
-> A.V.: E frumos sa iubesti...si ajungi foarte greu sa iubesti...
-> Anca: Ok, merci de raspuns!"



-> A.M.: Ce inteleg prin iubire?
-> A.M.: Hmm
-> A.M.: Iubire e atunci cand simti ca ai face orice pentru cineva, si, ca niciun efort nu e destul de mare
-> A.M.: Iubire e atunci cand simti ca nu ti-ar mai trebui altceva in viata...ca ai putea sa stai non-stop cu cineva...
-> A.M.: De fapt, nu cred ca sunt cea mai potrivita sa vorbesc despre iubire..
-> Anca: Nu te-am intrebat daca esti cea mai potrivita sa vorbesti despre iubire, vroiam doar o simpla parere...vreau sa stiu ce crezi tu despre iubire...
-> Anca: Nu esti singura persoana pe care am intrebat-o....intreb oameni la intamplare...vreau sa vad parerile oamenilor
-> A.M.: Iubire e atunci cand te simti pe deplin fericit numai cand esti in contact cu cel/cea iubit/a
-> A.M.: Iubire...iubire...
-> A.M.: E cam grea iubirea oricum.
-> A.M.: Eu cred ca e mai presus de cuvinte...sentimentul ala nu poate fi explicat in cuvinte."



-> Z.: "Poti spune ca sentimentul de atasare fata de persoana este o ramura a iubirii.
-> Z.: Iubirea e in aer...
[...]
-> Anca: Dar, zi-mi si ce intelegi tu...
-> Z.: Eu...
-> Z.: Hmmmm....
-> Z.: Iubirea este un sentiment dulce, o ramura de pasiune ce te ridica...
[...]
-> Anca: Nu vreau sa aberezi neaparat, vreau sa-mi zici ce gandesti.....
-> Z.: Iubirea noastra nu se poate descrie in cuvinte...
-> Z.: 'A.I.: iubirea este un sentiment ce trebuie sa fie impartasit ca sa se simta in adevaratul sens al cuvantului' "



-> R.: "Hmmm ... de vreo 1 an n-am mai avut parte de iubire...prin iubire inteleg relatia a doua persoane care din plictiseala stau impreuna...si se ard....dupa care se despart....
-> Anca: Asta e pentru tine iubirea ?
-> R.: Pai cam asa e pe aici...
-> Anca: Aha....ok
-> R.: Dar nu lua in seama parerea mea ...
[...]
-> R.: De fapt iubirea pentru mine e ceva imposibil !"



-> F.: "A iubi inseamna respectul fata de sine si respectul fata de cei pe care ii iubesti
-> F.: Inseamna..incredere deplina, increderea aia cand stii ca daca iti lasi partenerul de viata intr-o sauna cu 10 femei/barbati(in functie de caz), stii sigur ca nici macar nu arunca o privire spre ceva ce ar putea sa-l atraga.
-> F.: Iubirea mai inseamna..cunoasterea perfecta a celui pe care il iubesti.
-> F.: Cand iubesti pe cineva ai fi in stare sa-ti dai viata si tot ce-i mai bun pentru acea persoana...
-> F.: De exemplu, eu sunt dispus sa-mi incalc orgoliul si tot tot tot, sa o sun azi sa ne vedem.. sa vorbim o chestie, chiar daca a gresit si ea...dar pe ea o cam doare in cur...si nu vreau sa se piarda relatia asta asa usor... :-< -> F.: Sper ca ti-am fost de ajutor un pic asa
-> Anca: Da, mi-ai fost! Merci!
[...]
-> F.: Ti-au raspuns si baieti la intrebarea asta?
-> Anca: Da
-> F: N-au facut pe durii? :))
-> Anca: Nu, n-au facut pe durii."



-> M.: "Waw...big question!
-> Anca: Da.....si astept un raspuns......dar nu trebuie sa fie la fel de mare precum intrebarea.
-> M.: Pai..poti spune ca iubesti o persoana atunci cand iti poti depasi egoismul si invidia pentru a il/ face fericit/a."



-> D.P.: "Fara sa o dau in patetisme si citate siropoase, eu zic ca iubirea e sentimentul ca traiesti la unison cu partenerul........
-> D.P.: Alte sentimente adiacente apartin altor pofte si pulsiuni(dorinta de a face sex, dorul etc.)
-> D.P.: Si 'a iubi'- cumulul de actiuni care nu au egoism in ele............
-> D.P.: Orice faci pentru si cu partenerul tau si n-are de-a face cu egoismul tau, eu zic ca e iubire
[...]
-> D.P.: Pai sa citesti despre iubire e ca si cum ai citi despre suferinta
-> D.P.: Poti sa o faci doar daca nu stii inca ce e aia iubire/suferinta
-> D.P.: Si asta tot din egoism
-> D.P.: E normal ca eu sa cred ca traiesc cea mai mare poveste de iubire si e normal ca doar suferinta pe care o simt eu sa imi para reala
-> D.P.: Restul e........apa de ploaie
-> D.P.: get me?"



->C'. : Iubirea este momentul in care simti nevoia de a folosi pluralul.



-> B.D.: "Iubirea e cel mai frumos sentiment poate.. si cand iubesti..il traiesti...si parca esti mai bun...
-> B.D.: Si cand iubesti...si nu esti alaturi de persoana iubita...ii simti lipsa...si deabia astepti sa o revezi..."



-> A.T.: "A iubi inseamna a inceta sa traiesti pentru tine, a face ca toate sentimentele omenesti, teama, speranta, durerea, bucuria, placerea, sa nu depinda decat de o singura fiinta; inseamna a te cufunda in infinit, a nu gasi nici o limita simtirii, a-ti inchina viata unei fiinte in asa fel incat sa nu traiesti si sa nu gandesti decat pentru a o face fericita; a turna maretie in injosire, a gasi alinare in lacrimi indurerate, placere in suferinta si suferinta in placere; adica a intruni in sine toate contradictiile.
-> A.T.: Ca un om sa iubeasca pe altul e probabil cea mai grea sarcina care ne-a fost incredintata, sarcina suprema, examenul final, opera pentru care toate celelalte sunt doar un preludiu....Iubirea e un imbold pentru fiecare sa se desavarseasca, sa devina cineva, sa devina o lume el insusi de dragul cuiva...
-> A.T.: 'TOT CE STIM DE IUBIRE ESTE CA IUBIREA E TOTUL!' "



-> R.T.: "Iubirea e sentimentul inefabil cu care te trezesti dintr-o data pentru o persoana pe care o iubesti
-> R.T.: iubirea nu se explica prin cuvinte ci se simte
-> R.T.: Ayo - 'this is some emo shit right here!!!'
-> R.T.: Iubirea e sentimentul cand ai chef sa te futi
-> R.T.: Cand ai chef sa te futi pana la sange atunci esti indragostit/a
-> R.T.: Ai 3 pareri...
-> R.T.: Succes!"



-> C.: "Cred ca iubirea ar putea fi plasata la nevoi umane...imediat dupa nevoile biologice. Eu asa privesc lucrurile... Ca sa fii un om implinit spiritual trebuie sa iubesti, trebuie sa formezi un intreg, jumatate esti tu si jumatate respectivul/repectiva...o completare. De asta 2 oameni la fel nu o sa se poata iubi si e o prostie sa cauti sa iubesti oameni exact ca tine. Iar iubirea, nu e EA un sentiment...e un cumul de sentimente de factura emotionala, sensibila.
-> C.: Si mai cred ca numai oamenii inteligenti pot sa iubeasca... restul confunda grav sentimentele!
[...]
-> Anca: Oook, daca mai ai ceva de adaugat, let me know, azi, peste 1 ora, maine, poimaine...just let me know
-> C.: Bineinteles
-> C.: Nice...ca ai preocupari de genu' "



-> A.A.: "Eu am o parere foarte proasta despre iubire.
-> A.A.: Nu ai vrea sa sti.
-> Anca: Spune-o!
-> A.A.: Si nu cred ca ai avea ce scrie...
-> A.A.: Din 4 randuri, 3 o sa fie numai de injuraturi.
-> Anca: Ok, spune-mi parerea ta.
-> A.A.: Sincer, nici nu inteleg prea bine cuvantul 'iubire'.
-> A.A.: Multi imi spun ca nu am iubit niciodata...si nici nu o sa iubesc...
-> A.A.: Parintii si prietenii nu se pun...
-> Anca: Pai, nu ma refeream la parinti, prieteni, rude, animale...bla bla
-> A.A.: Asa...
-> A.A.: Sincer, se poate sa nu fi iubit niciodata...
[...]
-> A.A.: Nu sunt deacord cu fazele de genu...'nu pot sa fiu cu acel baiat pentru ca nu simt nimic pentru el'...si asta o zice dupa 3 zile"



-> U.I.: "Ce e dragostea? Dragostea e atunci cand realizezi ca paradisul pe care-l cauti e de fapt in sufletul ei. Si daca ea e melodia ta preferata, sa nu te puna dracu' sa ramai fara baterii. Sa nu-i dai flori, caci ea are cel mai frumos parfum oricum. Dimineata cand o saruti sa nu schitezi niciun gest, chiar daca nu s-a spalat pe dinti, sa fie atunci ca o lamaie din care musti cu ambitie, e a ta si nu te strambi. Sa nu-i dai matase de frica sa n-o zgarii. Sa nu ai ce lucruri de valoare sa-i daruiesti decat sa-ncerci sa fii ce e ea pentru tine. Sa nu-ti dai viata pentru ea...ca oricum unu fara celalalt nu ati exista, asa ca mai bine...sa dai viata impreuna cu ea. Daca umblii prin desert, cand iti aduci aminte de ea, sa apara un nor mic deasupra ta, sa ploua. Numele ei sa-l scrii cel mai frumos, fara sa-ti dai seama. Sa nu poti creea fara ea nici macar un punct pe-o coala, nici macar o nota, nici un sunet, nimic. Sa spui ca sanul ei e locul unde ai vrea sa mori. Sa te enervezi cand isi imprastie hainele peste tot, dar sa-ti aduci aminte sa razi in sinea ta peste zece minute. Sa te simti mandru ca ai reusit sa intri in mintea ei, dar s-o controlezi frumos, incat sa-i placa. Sa va certati si sa va bufneasca rasul. Cand tresare la filmele de groaza, sa te prinda strans in brate si sa stea asa pana la sfarsit. Sa fie singura care te poate trezi devreme, si culmea, sa-ti placa. Sa fiti doi copii. Sa-ti faca cea mai buna cafea. Sa-ti poarte tricourile. Soarele si luna sa-i fie sateliti. Venus... abia sa-i semene."



Alte raspunsuri ar mai putea fi date, insa, am intelege pana la urma ce este iubirea de fapt? Se poate ea exprima in cuvinte...? Filosofic vorbind, se poate, insa, este si ceva realist...?
De ce cand intrebi un om ce este iubirea, primul lucru care il spune este "Aaaaa" sau "Hmmmm"? Oare suntem atat de incapabili sa exprimam ce simtim...? Suntem! Cineva spunea: "Sunt capabil sa doresc a savarsi o fapta buna si a simti o placere in urma ei; dar totodata si concomitent doresc si raul, simtind si atunci placere. Dar amandoua aceste sentimente ca de obicei sunt intotdeauna prea marunte, iar cele puternice nu se ivesc niciodata. Dorintele mele sunt prea minore; nu ma pot calauzi" ...
John F. Kennedy a spus "Avem nevoie de oameni ce pot visa lucruri care nu exista." ...dar...avem si oameni ce pot visa la iubire...lucru care exista, nu ?
"Secretul magiei vietii consta in folosirea actiunii in scopul atingerii, non-actiunii. Nu trebuie sa iti doresti sa sari peste tot pentru a deslusi imediat." - Lu Yen
"Pe de alta parte, iubirea reprezinta cea mai eficienta modalitate de a ajunge la cunoasterea legii unicitatii. Iubind tot ce te inconjoara, incepi sa intrevezi esenta tuturor lucrurilor, esenta care este de aceeasi natura ca si Dumnezeu." - Cristian Turcanu
Octavian Paller - "Iubirea nu e doar un zambet, nu e doar o floare, iubirea e un suflet ranit si apoi vindecat de altul..."
- "O iubire pe care esti nevoit s-o pazesti nu reprezinta nimic.Dar tocmai asta n-au sa inteleaga niciodata oamenii cu adevarat gelosi." Gelozia ia nastere odata cu dragostea, dar nu moare odata cu ea..."
- "Cine iubeste si este iubit nu va mai fi niciodata acelasi om ca
inainte...Nu uita: langa cel mai inalt punct al fericirii se afla cea mai adanca prapastie a durerii... "



Si totusi, poate omul traii nestiind ce este iubirea defapt...?
Dar viata, are vreun sens fara iubire?



Romeo Morari - Definitia iubirii

"Tu esti asemeni cupei din stravezii cristaluri
Cu incrustatii pure si unduiri usoare
Din tine pot sa soarba, in sacre ritualuri
Si gurile pagane si cele-ncepatoare.

Tu stii s-ascunzi in tine, ca intr-un tabernacol
Extazul si durerea - impreunare grava,
Cand sarutarea-ti darui se-ntampla un miracol:
Veninul pare dulce, si-ambrozia otrava!"






Si totusi, ce este iubirea ?

Viata pe un peron

Viata pe un peron


"N-o să vă surprindă prin urmare că iubesc marea. Poate o să vă surprindă puţin pretenţia că o iubesc altfel decît ceilalţi oameni. Dar vă asigur că pretenţia asta nu ascunde nici o vanitate. E vorba de altceva. Adeseori, vara, pe plajă, mă uitam în jur şi mă întrebam ce reprezenta marea pentru necunoscuţii care stăteau la soare să se bronzeze, sporovăind veseli sau prăbuşiţi în clipa lor interioară. Pentru unii, marea era cu siguranţă un exil provizoriu din plictiseala şi mediocritatea vieţii obişnuite. Veneau pe plajă şi trăiau cîtva timp în afara destinului lor. Sau vroiau să prindă puteri, ca să reziste pînă la vara viitoare. Marea era pentru ei ca o cură de întinerire forţată. Cu trupul gol la soare, încercau să uite că erau mai bătrîni decît în verile precedente. Alţii veneau dintr-o nevoie de barbarie. Nu erau nişte barbari adevăraţi pentru că nu aveau curaj să renunţe decît temporar şi parţial la confortul civilizaţiei, la tramvaie, la vacarmul oraşelor. Aduceau, dealtfel, şi pe plajă vacarmul. Erau bolnavi de el. Nu se puteau lipsi, cei mai mulţi, nici de maşini. Umblau în schimb în picioarele goale cu iluzia că au regăsit natura elementară. Iluzie de o clipă. Erau nişte barbari rataţi, ce să vă spun… Eu mă duceam la mare din alte motive. Regăseam acolo stratul cel mai primitiv al pasiunilor mele. Aveam pe nisip o plăcere aproape vicioasă. Îmi era de ajuns să mă întind pe nisipul fierbinte, să simt curii soarele îmi dogoreşte trupul, să aud cum marea foşneşte confuz la cîţiva paşi de mine continuînd o melopee din care nu pricepeam nimic decît că eternitatea nu e altceva decît murmurul indiferent al tăcerii, golul prin care alergăm, pe care îl întrerupem o clipă cu fuga noastră, dar în momentul cînd ne-am prăbuşit se reia… aşadar, îmi era de ajuns să simt asta ca să regăsesc acel adevăr elementar din mine şi să mă întorc la pasiunea mea…

Iubeam deci şi liniştea plajelor goale şi strigătele celor care aleargă pe nisip, cum iubeam şi fîntînile şi setea sau templele vechi, năpădite de iarbă, şi preotesele îngenuncheate în imaginaţia mea pe treptele lor. Şi, după cum bănuiţi, eram convins că nu există altă înţelepciune decît aceea de a vedea partea însorită a adevărului că trăim. Un prieten care locuia în alt oraş şi căruia îi plăcea să mă zgîndăre mi-a scris odată că el nu ştia ce e speranţa şi ce-ar putea face cu ea. Îmi amintea chiar faptul că grecii au scos-o ultima din cutia Pandorei, considerînd-o cel mai mare dintre rele. Oamenilor, zicea el, n-ai voie să le vorbeşti despre speranţă dacă vrei să-i salvezi. Miroase a paradis. Speranţa ne-a pregătit doar să înghiţim mai bine cacialmaua. I-am răspuns că această cacialma este singurul lucru pe care-l avem. Şi pentru că-mi vorbise despre greci, am vrut să-i povestesc despre fecioarele care undeva în Grecia veche dansau şi cîntau, ţinîndu-se de mînă, şi, cîntînd încă, se desprindeau, una cîte una, din cerc şi se aruncau în abis. Vroiam să-i spun că eu aş fi dansat şi aş fi cîntat alături de ele, dar n-aş fi putut să mă desprind din cerc. Pînă la urmă i-am povestit altceva, cum, odată, am mers o noapte întreagă printr-un desiş de jnepeni ceva mai înalţi decît un om, în jurul unei cabane, la vreo cîteva sute de metri de ea, cu convingerea că mergeam în linie dreaptă. Poate că şi viaţa e aşa. Mergem în cerc, în jurul unui punct pe care nu-l vedem şi care, totuşi, poate, e aproape, foarte aproape."


Octavian Paler.

Interviu cu Dumnezeu

Interviu cu Dumnezeu


"Ai vrea sa-mi iei un interviu, deci... zise Dumnezeu.
- Daca ai timp... i-am raspuns. Dumnezeu a zambit.
- Timpul meu este eternitatea... Ce intrebari ai vrea sa-mi pui?
- Ce te surprinde cel mai mult la oameni? Dumnezeu mi-a raspuns:
- Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca...., iar apoi tanjesc iar sa fie copii; ca isi pierd sanatatea pentru a face bani......iar apoi isi pierd banii pentru a-si recapata sanatatea. Faptul ca se gandesc cu teama la viitor si uita prezentul iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul; ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.

Dumnezeu mi-a luat mana si am stat tacuti un timp. Apoi am intrebat:
- Ca parinte, care ar fi cateva dintre lectiile de viata pe care ai dori sa le invete copiii tai?
- Sa invete ca dureaza doar cateva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe care ii iubesc... si ca dureaza mai multi ani pentru ca acestea sa se vindece; sa invete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai putin; sa invete ca exista oameni care ii iubesc dar pur si simplu inca nu stiu sa-si exprime sentimentele; sa invete ca doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit; sa invete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca, de asemenea, trebuie sa se ierte pe ei insisi.
- Multumesc pentru timpul acordat....am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii sa stie? Dumnezeu m-a privit zambind si a spus:
- Doar faptul ca sunt aici, intotdeauna."


Octavian Paler

Intotdeauna oameni

Intotdeauna oameni


"întotdeauna căutăm ceea ce ne lipseşte
şi renunţăm la ceea ce ne lipseşte mai mult
întotdeauna privim mai departe
şi reuşim să fim cu-atât mai departe
de noi înşine
întotdeauna sperăm la ceva mai bun decât azi
şi mâine vom fi căutători de comori în trecut
întotdeauna facem aceleaşi greşeli
şi găsim întotdeauna o scuză:
a greşi e omeneşte şi totuşi
întotdeauna ni se arată o cale spre adevăr
şi cochetăm mereu cu minciuna
întotdeauna suntem romantici
şi până la urmă ne plictisim de atât romantism
şi suntem pragmatici până la
înalta trădare
ne vindem sufletele şi ne culcăm pe laurii
nimicniciei
întotdeauna fugim
de ceea ce ne poate atinge
de ceea ce ne poate face mai slabi
întotdeauna ne este frică de moarte
şi frica ne taie elanul în mici respiraţii
întotdeauna muncim
peste programul lui Dumnezeu
întotdeauna spunem întotdeauna
şi niciodată nu încercăm
să fim veşnici"

Ionut Caragea.

Pasul absent

"Doar un pas ne desparte.
Nu ştiu dacă pasul absent
e al meu
sau al tău.
Tu stai pe un mal al lui
eu pe altul
şi între noi curge noaptea.
Ca să ajungem atît de aproape
ca să rămînem atît de departe
doar un pas ne desparte
şi între noi curge noaptea continuu
prin pasul absent."


Octavian Paler.

Avem timp

"Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta - murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul … depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua feţe
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta
personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede …
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit."


Octavian Paler.

Digul

Digul


"Marea loveste digul pe care in seara aceea
n-am avut curajul sa mergem pana la capat. Piatra uda
luneca si, la un pas de noi, era rupta. Daca eram neatenti,
ne puteam prabusi in apa ce fierbea dedesupt.
Dar am fost atenti. Ca totdeauna. Atat de atenti
incat intr-o zi vom renunta sa mai patrundem pe dig.
Ne vom multumi sa ne-aducem aminte de el,
apoi ne vom aduce aminte mai rar
si il vom uita in cele din urma,
vom uita ca-ntr-o seara eram poate hotarati sa mergem la capat.
Acum chiar daca as merge pe dig,
nu mai pot s-o fac decat singur. Pot aluneca
sau pot inainta curajos. E totuna.
Si-as vrea sa uit in ce zi ma aflu, in ce an si unde,
sa ascult marea lovindu-se intr-una de dig, sa ma intreb
cine sunt, ce varsta am si ce caut aici.
Si de ce m-am oprit in fata acestui dig,
ca si cum l-as cunoaste?"


Octavian Paler.

Lectie inutila de logica

Logica inutila


"Aşa se întâmplă logic,
plecăm şi sosim undeva.
Plecăm pentru o clipă, pentru un ceas, pentru o viaţă,
poate nu trebuia să plecăm, dar problema nu-i asta,
ci faptul că sosim undeva, totdeauna sosim undeva,
poate nu sosim la timp, nu sosim unde trebuie,
nu sosim unde-am vrut
dar sosim undeva şi câtă vreme sosim undeva
totul e logic
chiar dacă logica şi fericirea sunt lucruri total diferite,
totuşi am plecat şi am sosit undeva,
am greşit drumul, dar am sosit undeva,
dar când nu mai sosim nicăieri
totul devine ilogic. Spre ce ne ducem
dacă nu sosim nicăieri?"


Octavial Paler.

Paradoxul zilelor noastre

"Paradoxul vremurilor noastre în istorie este ca avem:
cladiri mai mari, dar suflete mai mici;
autostrazi mai largi, dar minti mai înguste.
Cheltuim mai mult, dar avem mai putin;
cumparam mai mult, dar ne bucuram mai putin.
Avem case mai mari, dar familii mai mici,
Avem mai multe accesorii, dar mai putin timp;
avem mai multe functii, dar mai putina minte,
mai multe cunostinte, dar mai putina judecata;
mai multi experti si totusi mai multe probleme,
mai multa medicina, dar mai putina sanatate.
Bem prea mult, fumam prea mult,
Cheltuim prea nesabuit,
Râdem prea putin,
Conducem prea repede,
Ne enervam prea tare,
Ne culcam prea târziu, ne sculam prea obositi,
Citim prea putin, ne uitam prea mult la televizor si
ne rugam prea rar.
Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile.
Vorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des.
Am învatat cum sa ne câstigam existenta, dar nu cum sa
ne facem o viata,
Am adaugat ani vietii si nu viata anilor.
Am ajuns pâna la luna si înapoi, dar avem probleme
când trebuie sa traversam strada sa facem cunostinta
cu un vecin.
Am cucerit spatiul cosmic, dar nu si pe cel interior.
Am facut lucruri mai mari, dar nu si mai bune.
Am curatat aerul, dar am poluat solul.
Am cucerit atomul, dar nu si prejudecatile noastre.
Scriem mai mult, dar învatam mai putin.
Planuim mai multe, dar realizam mai putine.
Am învatat sa ne grabim, dar nu si sa asteptam.
Am construit mai multe calculatoare: sa detina mai
multe informatii, sa produca mai multe copii ca
niciodata, dar comunicam din ce în ce mai
putin.
Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si digestiei
încete; oamenilor mari si caracterelor meschine;
profiturilor rapide si relatiilor superficiale.
Acestea sunt vremurile în care avem doua venituri, dar
mai multe divorturi,
Case mai frumoase, dar camine destramate.
Acestea sunt vremurile în care avem excursii rapide,
scutece de unica folosinta,
moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte,
corpuri supraponderale si pastile care îti induc orice
stare, de la bucurie, la liniste si la moarte.
Sunt niste vremuri în care sunt prea multe vitrine,
dar nimic în interior.
Vremuri în care tehnologia îti poate aduce aceasta
scrisoare si în care
poti decide
fie sa împartasesti acest punct de vedere,
fie sa stergi aceste randuri.
Aminteste-ti sa-ti petreci timp cu persoanele iubite,
Pentru ca nu vor fi lânga tine o eternitate.
Aminteste-ti sa spui o vorba buna copilului care te
veneraza, pentru ca acel copil va creste curând si va
pleca de lânga tine.
Aminteste-ti sa-l îmbratisezi cu dragoste pe cel de
lânga tine pentru ca aceasta este singura comoara pe
care o poti oferi cu inima si nu te
costa
nimic.
Aminteste-ti sa spui “TE IUBESC” partenerului si
persoanelor pe care le îndragesti, dar mai ales sa o
spui din inima.
O sarutare si o îmbratisare vor alina durerea atunci
când sunt sincere.
Aminteste-ti sa-i tii pe cei dragi de mâna si sa
pretuiesti acel moment pentru ca într-o zi acea
persoana nu va mai fi lânga tine.
Fa-ti timp sa iubesti, fa-ti timp sa vorbesti, fa-ti
timp sa împartasesti gândurile pretioase pe care le
ai."


Octavian Paler.

Pentru melancolici

"Nascuti la inceputul anilor 70-80, vedem acum in
anul 2007 cum casa parintilor nostri este de 50 de
ori mai scumpa decat
atunci cand
au cumparat-o si realizam ca noi o sa platim pentru
casele noastre in
jur de 50 de ani.

Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici
despre razboaie
sangeroase, dar avem cultura generala, pentru ca
asta insemna ceva o data.
Suntem ultima generatie care a jucat "Ascunselea" ,
"Castel", "Ratele si vanatorii", "Tara, tara! Vrem
ostasi",
"Prinsea","Sticluta cu otrava", "Pac Pac", "Hotii si
vardistii", ultimii
care au
strigat "Un doi trei la perete stai", ultimii care
au folosit telefoanele
cu fise, dar primii care am facut petreceri video
(inchiriam un
video si stateam sa ne uitam la filme 2 zile inchisi
in casa), primii care
am vazut desene animate color, primii care am
renuntat la
casete audio si le-am inlocuit cu CD-uri.

Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati,
geci
de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee
sau Puma era deja
lider de gasca.

Noi nu am dat examene de Capacitate, nu am dat teste
grile la admitere.

Noi am fost ultimii "Soimi ai Patriei" si ultimii
"Pioneri".

La gradinita am invatat poezii in romaneste, nu in
engleza... Si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY
BIRTHDAY la aniversari.

Am sorbit din ochi Sclava Isaura, Beverly Hills,
Melrose Place, Twin Peaks, Dallas .. si cine zice ca
nu s-a uitat ori minte ori nu avea inca televizor.

Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si
abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum,
sau pustile alea absolut
superbe
cu apa. Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie
si ciocolata si
clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care
turnate in cap ne
provocau pneumonii.

Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala.
Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ
Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys,
si Take That, si inca nu auzisem de manele singurele
melodii de joc fiind horele la chefuri, la care
nimeni nu stia pasii,
dar toti dansam! Dar spre deosebire de copiii din
ziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen, cat
si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears.

Am citit "Licurici", "Pif", Ciresarii, si am baut
Cico
si Zmeurata si ni s-a parut ceva extraordinar cand
au aparut primele
sucuri "de la TEC" fara sa ne fie teama ca "au prea
multe E-uri", iar la
scoala beam toata clasa dintr-o sticla de suc fara
teama de virusi.

Noi am baut prima Coca-Cola la sticla si am
descoperit internetul. Noi nu ne
dadeam bip-uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu
aveam dolby surround
system, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului,
nu aveam
Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris de care ne
plictiseam
la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap,
pline de praf. Abia
asteptam la
chefuri sa jucam "Fantanita", sau "Flori, fete sau
baieti", sau "Adevar
sau Provocare", sau orice ne dadea un pretext sa
"pupam pe gura" pe
cine "iubeam".

Noi suntem cei care inca au mai "cerut prietenia",
care inca roseam la
cuvantul "sex", care dadeam cu banul care sa intre
in farmacie sa
cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu
apa
si sa le aruncam in capul colegilor, care am
completat mii de oracole,
sperand ca persoana iubita va citi acolo unde scrie
"De cine iti
place?" ca ne place de el/ea.

Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca
noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si
cotiere, nu am avut
scaune
speciale in masini, nu am aruncat la gunoi
bomboanele care ne
cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu
capac special sa nu fie
desfacute de copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce
ne-am jucat cu
toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am
tinut cont de cate
lipide si glucide mancam, parintii nostri nu au
"child proof the house",
ne-au trimis sa cumparam bere si vin de la
alimentara, si cate un
pachet de tigari de la tutungerie.

Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie, noi am fost
martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi
am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care
au auzit-o pe Andreea
Esca la Pro TV,noi suntem cei care mai tinem minte
emisiunea "Feriti-va de magarus".

Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de
"first-timers" ...

Daca citesti si ai cazut macar un pic pe ganduri,
esti de-al nostru !
Trimite si la prietenii pe care poate i-ai uitat de
mult sa isi aduca mainte si ei."


Pentru nostalgici, melancolici si pentru toti aceia care se recunosc, fie si intr-o oarecare masura.

Prieteni.

PRIÉTEN, -Ă, prieteni, -e, s.m. şi f. Persoană de care cineva este legat printr-o afecţiune deosebită, bazată pe încredere şi stimă reciprocă, pe idei sau principii comune; amic.

"Friends. If it's not the help, the calls, the borrowed money, the late night talks, then what are friends made for?
I belive that friends are for long talks, they are made for a shoulder when you are upset, they are for celebrating with us every event in our life.
Friends are the replacement of our parental figures, the wisemen kept in young bodies, the happyness in our sadness, the ones who steal our time and borrough our money.
Friends are made to be there when we have problems, when we need to stay with somebody, or when we need to share a cup of coffee...they are made even for those moments when we want to change some soul's songs. They are there, because they have to be there, not because we/them want/wants to exist(s).
So, "friends" is the word for those who we want, we need... friends are those who want's and who need us just like we are."
Deci, nu considerati pe oricine "prieten", pentru ca nu cred ca vreti ca o persoana ce se dovedeste intr-un final a fi neimportanta, sa va stie aproape, sau poate chiar mai mult (de), jumatate din viata.


P.S.: a nu se intelege ca esti prietenul cuiva daca stati impreuna 27 din 24. -ironic vorbind-


Aveti grija pe cine numiti "prieten". :)


Anca si Silviu.

Pentru ca...

[Un altfel de "Prieteni."]


Si pana la urma, pe cine numim "prieten" ? Pe cel care ne este aproape cand ne este bine, pe cel care ne este alaturi cand avem nevoie de ajutor, ii spunem "prieten" celuia care este acolo mereu cand trebuie sa fie, sa-l numim "prieten" pe cel care ne spune direct care este problema? Sa fie oare acela care suna, dorind ajutorul nostru, sau acela care este trezit noaptea din somn de noi plangand in hotote, incercand sa ne calmeze spunandu-ne "vin in 10 minute! nu te misca din loc!" ? Este corect sa catalogam persoanele dupa actiunile lor din anumite imprejurimi? Nu suntem toti facuti din aceeasi coasta ? Si totusi...poate ca nu. Nu ne asemanam, desi uneori ne place sa credem asta. Nu avem acelasi aspect fizic, nu avem aceleasi gusturi, aceleasi preferinte, aceleasi haine, aceleasi obiecte, aceleasi accesorii, aceiasi prieteni, aceleasi obiceiuri, tabieturi, placeri, cunostinte, realizari, experienta, intelepciune... defecte si calitati, placeri si orori, iubiri, febleti, amintiri, culori preferate, animale dorite, aceeasi copilarie, aceasi familie, aceleasi dorinte si vise, aceleasi "aceleasi"...mereu aceleasi.
Ne place sa credem ca este cineva acolo, care, este exact ca noi, sau daca nu este, poate macar seamana....sau poate macar in proportie de 90% ni se aseamana.
Nu.
Nu exista.
De ce?
Pentru ca suntem unici.
Suntem?
Da.
Cum asa?
Daca n-am fi fost toti diferiti, oare n-am fi fost toti la fel?
Logic?
Poate, si nu prea.
Oare?!
Da.
Sigur?
Poate.
De ce? 2 portocale nu seamana intre ele. Noi de ce am semana?
Pentru ca suntem fiinte umane, si pentru ca suntem superioare oricarei specii existente.
Pentru ca am descoperit ce este stiinta, si am aratat ca desi un om este unic pe Pamant, mai poate exista cineva exact ca el pe Pamant, prin clonare.
Pentru ca am demonstrat ca omul indiferent de ce sex ar avea, am putea sa i-l schimbam, astfel putand alege ce ar vrea sa fie.
Pentru ca am demonstrat ca desi gemenii pot fi chiar si identici ca si aspect fizic, ei nu sunt identici interior.
Am demonstrat ca omul este capabil sa mearga mai departe decat si-ar fi putut inchipui vreodata... punand piciorul chiar si pe Luna.
Pentru ca, noi oamenii, am fost acolo cand s-au nascut alti oameni cu malformatii din cauza greselilor noastre.
Pentru ca am fost socati cand am vazut ce poate cauza o eroare umana.
Si pentru ca indiferent de cate am vedea si ne-ar soca, nu am fi capabili sa nu mai repetat greselile trecutului.
Pentru ca gresim.
Pentru ca suntem inconstieti, paradoxal.
Pentru ca nu suntem mereu capabili sa iertam.
Pentru ca uitam ce inseamna iubirea, dar veneram ura.
Pentru ca desi vedem ca ne autodistrugem, persistam sa ne mutilam rasa.
Pentru ca desi educati, si superiori, nu putem vedea ce fiintele inferioare noua vad.
Pentru ca nu putem privi prin ochii unui copil, pe cand el incearca sa priveasca prin ochii unui adult, in speranta ca va gasi rezolvarea.
Pentru ca desi cu vaste cunostiinte in diverse domenii, nu suntem capabili sa luam o decizie corecta atunci cand trebuie.
Pentru ca ne aparam prea mult.
Pentru ca nu suntem precauti cand trebuie.
Pentru ca mereu visam la viata pe care n-o avem.
Pentru ca ceea ce are cel de langa este mai bun decat ce avem noi.
Pentru ca desi suntem toti egali, unii sunt superiori altora.
Pentru ca nu ne integram in societate.
Pentru ca nu le dam si altora sansa de a avansa pe scara morala si sociala.
Pentru ca ne vrem mereu in varful piramidei.
Pentru ca noi vrem sa fim cei ce incheie lantul trofic.
Pentru ca ne refuzam originile.
Pentru ca ne este rusine sa sustinem lucrurile in care credem.
Pentru ca le permitem celorlalti sa ne demoralizeze.
Pentru ca inainte de bunavointa, zgarcenia ne viziteaza.
Pentru ca puritatea candva existesnta, dispare precum viata unui om intr-o clipita.
Pentru ca nu stim sa apreciem fiecare moment din viata trait.
Pentru ca nu ne bucuram de clipele petrecute alaturi de cei dragi.
Pentru ca irosim cuvintele "te iubesc", spunandu-le de cele mai multe ori in vant.
Pentru ca uitam care este defapt scopul nostru pe acest pamant.
Pentru ca atunci cand suna ceasul dimineata nu ne gandim ca soarele va rasari din nou, ci doar ca afara este intuneric, si ca va fi o noua zi incarcata.
Pentru ca nu stim sa apreciem ce primim.
Pentru ca valoarea banului este pusa mai sus chiar si decat familia.
Pentru ca nu stim sa facem diferenta intre bine si rau.
Pentru ca uitam de unde plecam.
Pentru ca nimic ce este primit nu e bun.
Pentru ca totul inseamna bani...iar banii inseamna timp, viata, iubire, familie...existenta.
Pentru ca toti uitam ce este "frumosul".
Pentru ca nimeni nu-si mai aminteste ce este aceea o excursie cu familia la munte, ori la mare.
Pentru ca alcoolul face numai victime, desi noi l-am inventat si ii stim caracterele negative.
Pentru ca in loc ulunei plimbari in aer liber, preferam o seara de stat intr-un bar ticsit de fum.
Pentru ca fericirea nu mai are valoare.
Pentru ca un film nu mai este bun daca nu are nuditate, arme sau masini in el.
Pentru ca desenele animate nu mai mai sunt demult "desene animate" precum spune titlul.
Pentru ca, creioanele colorate nu mai au culoare.
Pentru ca bicicleta nu mai are roti ce sa se invarta, caci s-au transformat in banda de alergat.
Pentru ca la munte nu se mai inspira aer de munte, ci fum de masina.
Pentru ca bazinele de inot nu mai sunt bazine.
Pentru ca un om invarsta, este vazut deja defunct.
Pentru ca semaforul este verde cand vrea fiecare, netinand cont de prioritatile ce trebuiesc acordate.
Pentru ca scoala, nu mai este scoala, ci casa de moda.
Pentru ca muzica ce a fost candva clasica, acum este plictisitoare si obositoare.
Pentru ca urechea suporta mai multe gauri, iar pielea fetei este neimpodobita.
Pentru ca parul nu mai este par, ci....mai degraba mar, netinandu-se cont de ce zona este vorba.
Pentru ca unghia, nu poate fi oprita din crestere, si pentru ca forfecutele de unghii inca nu s-au inventat.
Pentru ca hainele nu mai sunt la moda de mult.
Pentru ca nu se mai merge la mare pentru relaxare, ci pentru trend.
Pentru ca o camera la un hotel de 5 stele nici nu se poate compara cu un cort in camping.
Pentru ca prosopul a devenit cearceaf.
Pentru ca sapunul a devenit un lux.
Pentru ca ne vrem a fi niste domni, dar defapt suntem de cele mai multe ori niste fiinte injositoare.
Pentru ca nu stim sa votam cu capul, iar apoi cand ne lovim de prag, ne miram de ce ne doare.
Pentru ca pragul este prea jos!?
Pentru ca vrem imposibilul.
Pentru ca putem.
Pentru ca se termina, dar mereu incepe altceva.
Pentru ca nu mai savuram o inghetata.
Pentru ca marimea hainelor conteaza.
Pentru ca "a fi slab" este echivalentul lui "a fi frumos".
Pentru ca "a fi slab" este echivalent cu "a fi sanatos", desi este o greseala imensa.
Pentru ca vrem.
Pentru ca, vrem, putem si ne dorim sa credem.
Pentru ca nu auzim.
Pentru ca nu vedem.
Pentru ca nu acultam.
Pentru ca nu simtim.
Pentru ca suntem lasi.
Pentru ca suntem slabi de ingeri.
Pentru ca nu stim.
Pentru ca nu mai vrem.
Pentru ca facem alegeri.
Pentru ca facem compromisuri.
Pentru ca mirosim flori, dar avem narile astupate, si ochii inchisi.
Pentru ca totul este alb-negru.
Pentru ca albul nu mai este alb, ci o nuanta de bej.
Pentru ca rosul, nu mai este rosu, ci mai degraba roz.
Pentru ca nu ne mai cheama Maria si Gheorghe, ci Esmeralda si Juan Carlos.
Pentru ca nu ne cunostem trecutul.
Pentru ca suntem indiferenti.
Pentru ca suntem nepasatori.
Pentru ca bijuteriile au valoare.
Pentru ca avem.
Pentru ca putem.
Pentru ca suntem gelosi.
Pentru ca suntem incapabili si atat.
Pentru ca, pentru...