Sunday, May 24, 2009

Balena sau sirena?


Acum câteva zile, într-un oraş din Franţa, pe un afiş cu o tânără spectaculoasă la intrarea într-o sala de gimnastică, scria:
"În vara aceasta ce vrei să fii: sirenă sau balenă?"


Se spune că o femeie tânără, ale cărei caracteristici fizice nu contează, a răspuns la întrebarea de publicitate în aceşti termeni:

"Dragă domnilor:
Balenele sunt mereu înconjurate de prieteni (delfinii, leii de mare, oamenii curioşi). Acestea au o viaţa sexuală foarte activă, rămân gravide şi au balenuţe micuţe drăgălaşe, pe care le alăptează.
Se distrează de minune cu delfinii, umplându-si burta cu creveţi. Se joaca şi înoată, cutreieră mările, cunoscând astfel de locuri minunate ca Patagonia, marea Barens sau recifii de corali din Polinezia.
Balenele cântă foarte bine şi chiar înregistrează CD-uri. Sunt impresionante şi, practic, nu au nici un duşman care să le vâneze, în afară de om. Ele sunt iubite, apărate şi admirate de toata lum
ea.
Sirenele nu există. Şi dacă ar exista, ar sta la coadă la cabinetele de psihoterapie, de
oarece acestea ar avea o problemă serioasă de personalitate: "femeie sau peşte?".
Nu au viaţă sexuală, pentru că-i omoară pe bărbaţii care se apropie de ele, şi pe lângă
acest aspect, pe unde şi cum ar putea? Deci, din aceasta cauză, nu au copii. Ele sunt frumoase, adevărat, dar singure şi triste. Oricum, cine ar vrea sa apropie de o tipă care miroase ca un peşte?
Pentru mine este clar, doresc să fiu o balenă!
PS: În vremurile astea, în care toată mass-media ne baga în cap ideea că doar
femeile slabe sunt frumoase, eu prefer să mă delectez cu o îngheţată împreună cu copii mei, cu o cina bună cu un bărbat care mă face să vibrez sau cu o cafea şi prăjiturele împreună cu prietenele mele.
Cu timpul câştigăm în greutate, pentru că acumulăm multe cunoştinţe şi informaţii şi când nu mai au loc în cap sunt distribuite în restul corpului. Aşa că nu suntem grase, suntem teribil de culte. De astăzi, când o să mă uit la fundul meu în oglindă, o să mă gândesc: "Dumnezeule, ce inteligentă sunt .... "

Monday, May 18, 2009

"Copilaria este o lume aparte; pentru noi e o lume ciudata, fantastica, ireala; pentru cei ce fac parte din ea, dimpotriva, este o lume reala si plina de armonie." - Eugen Herovanu


Eu fac parte din acea lume. Tu?

Sunday, March 8, 2009

Moartea eterna



Ma intreb daca atunci cand murim suntem constienti de ce se intampla cu noi, sau daca simtim ce are sa se intample. Ma gandesc ca atunci cand moare un om, poate el stie ce se va intampla, daca o sa aiba o durere fizica sau nu, si o sa constientizeze ca n-are sa mai fie printre cei dragi si apropiati lui. Cel mai tare ma intristeaza faptul ca poate, desi ne gandim la familie, prieteni, cunostinte, nu putem sa ne luam ramas bun... sau daca o facem, o facem din timp, insa nu atunci, exact inainte sa se intample. Cu toate ca moartea e ceva natural, si stim ca oamenii sunt efemeri, cand primit vestea cea rea, totul se petrece ca si cum ar fi ceva nou, ceva ce n-a existat pana acum, ceva care ne imparte lumea si universul in doua.
Preotii spun, sau ar spune, ca moartea e un lucru bun, si ca ar trebui sa ne bucuram de moarte, dar cum ne-am putea bucura de ea, daca suntem facuti in asa fel incat sa fim subiectivi...si egoisti. Cum ma pot bucura ca cineva drag mie moare, cand stiu ca n-am sa-l mai vad mult timp de-acum incolo in viata pe care eu o duc momentan. Ca nu o voi mai putea atinge, strange in brate, saruta pe obraj, tine de mana, nu i-as mai putea povesti diverse lucruri personale, nu as mai putea rade cu ea, nu ne-am mai putea plimba. De ce vine in viata acel moment cand suntem privati de persoanele, lucrurile si sentimentele atat de familiare noua?

Saturday, March 7, 2009

Masca de fier



Masca de fier. Nu aceea din carti si film, din povesti si istorie. Acea masca de fier pe care o avem pentru a ne apara de ce este in exterior... pentru a ne feri de rau, pentru a trai cu sentimentul de siguranta si a fi in echilibru cu lumea si viata. Pentru a forma un tabloul perfect, desi adeseori este unul fals.
Mi-as dori sa nu mai fim nevoiti sa purtam masti, si totusi sa fim acceptati si placuti asa cum suntem. Simpli, puri, sentimentali, veseli si tristi, zambareti si plangaciosi.
Poate nu ni se impune sa fim altfel decat suntem... poate este un instinct uman, si totusi il punem in carca altora... De multe ori traiesc in contradictie cu mine insumi, pentru ca incerc sa vad un lucru din cat mai multe perspective pentru a ma putea pronunta. Cred ca lucrul asta ma face cat se poate de umana si fireasca... desi nu stiu cati mai stau azi sa cantareasca lucrurile inainte de a lua o decizie, lasandu-se purtati de val.
Si pana la urma, pentru cine purtam masca de fier? Pentru noi sau pentru ei? Sa actionam dupa principiul "daca voi nu ma vreti, eu va vreu!"? Tu nu ma placi, dar eu vreau sa ma placi... asa ca pretind sa fiu ceva ce tie sa-ti placa, pentru a-ti intra in gratii. Pentru asta spun un mare NU! Eu sunt eu. Eu nu am fost, nu sunt si nu voi fi niciodata "tu". Accepta-ma cum sunt, iar daca asta ti se pare ceva imposibil de realizat, ei bine, eu iti doresc sa ai o viata cat mai frumoasa, si-ti spun "La revedere!".




"Omul este un fir de praf pierdut în nemărginire, înzestrat însă cu scânteia divină. De aceea adesea îşi depăşeşte condiţia, caută neobosit, riscă, descifrează tainele universului, iar în cele din urmă îşi fixează privirea spre cer şi nu se sperie de sfidările sale." (Vanga)

Sunday, January 18, 2009

Despre tine cant.

Despre tine cant

E tot, e pustiu, cata durerea-n mine
Si cata dragoste si toata, toata-i pentru tine
Nu inteleg ce fac pe lume
Cand nu ma vrei aproape
Nu ma visezi in noapte
Asa cum te visez

Dar eu plec, iar tu ramai
Si-ti mai doresc iubirea care-am vrut
Sa ti-o ofer atat de mult
Poate acum, cand nu mai sunt
Vei intelege sper...
Dar va fi tarziu
Si eu ma înalt spre cer

Refren
Si eu ma inalt spre cer
Si simt ca te las ingerul meu
Cand ploaie va fi pe pamant
Tu vei sti ca despre tine cant
Cand soare va fi pe pamant
Tu vei sti...ca despre tine cant

Nu mi-a ramas nici-o speranta
Tu le-ai ars pe toate
Si cata dragoste ai ars nu vei afla vreodata
Iti amintesti de ziua-n care
Vroiam sa-ti daruiesc o floare?
tu gingas mi-ai soptit ca pleci
Iar eu raman...

Nu, eu plec, iar tu ramai
Si-ti mai doresc iubirea care-am vrut
Sa ti-o ofer atat de mult

Poate acum, cand nu mai sunt
Vei intelege, sper...
Dar va fi tarziu
Si eu ma inalt spre cer

Numai durerea mea e pe pamant
Ultima data despre tine cant
Pastrez in suflet numele tau sfant
Toata viata ti-o dau.

http://www.youtube.com/watch?v=zs45RtHxTmg